Ziua Poliţiei Române se sărbătoreşte pe 25 martie, din anul 2002, fiind instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
Primele atestări ale Poliţiei Române datează din vremea lui Neagoe Basarab. Mihai Viteazul este amintit de istorici ca fiind cel care a creat Agia, denumirea veche a Poliţiei. În vremea lui Mihai Şuţu s-a reorganizat pazei Capitalei, s-a decis emiterea primelor acte de identitate şi s-au lat măsuri în ceea ce priveşte reglementarea portului armelor. Abia în anul 1806, organele responsabile cu paza şi ordinea în Bucureşti au primit denumirea de Poliţie. În vremea lui Tudor Vladimirescu se acordau scutiri de taxe şi impozite pentru cei însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor. Atribuţiile poliţiei au fost extinse prin Regulamentele organice.
În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti (1822-1828), i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, primul drapel al Agiei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti. Confecţionat din mătase de culoare galben-crem, acesta înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde. Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare, tobe. Sub acvilă se afla o inscripţie, care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă. În colţurile din partea superioară, erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).
Prin înmânarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, s-a legalizat funcţionarea acestei instituţii, acesta fiind un moment de referinţă în istoria sa. Prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).
În timpul Revoluției de la 1848 a apărut Instituţia şefului poliţiei Capitalei. Pentru prima dată, în 1850, Ghica Vodă a emis “Cronica poliţienească” care conţinea 158 de articole. Astfel erau stabilite sarcinile “înaltei poliţii” şi „obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti. Instituţia a continuat să se reorganizeze în următorii ani. În vremea lui Cuza a apărut Legea de organizare a poliţiei , iar în 1929 a fost emisă Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului prin care competenţele organelor de poliţie au fost extinse.
În vremea regimului Ceauşescu, poliţia s-a transformat în Miliţie. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 s-a înfiinţat Miliţia.
După Revoluţie, prin decret, pe 27 decembrie 1989, s-a reînfiinţat Poliţia Română.
În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care stipulează, la art. 1, că „Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.
Sursa Agerpress.
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.