S-A INTAMPLAT PE 22 DECEMBRIE

• 69: Vespasian este proclamat împărat al Romei; predecesorul său, Vitellius, încearcă să abdice, dar este capturat și ucis.^[1]

• 401: Este ales Papa Inocențiu I, singurul papă care i-a succedat tatălui său în funcție.^[2]

• 856: Cutremurul din Damghan: Un cutremur în apropierea orașului persan Damghan ucide aproximativ 200.000 de oameni, al șaselea cel mai grav cutremur din istoria înregistrată.^[3]

• 1135: La aproape trei săptămâni după moartea regelui Henric I al Angliei, Ștefan de Blois pretinde tronul și este încoronat în mod privat rege al Angliei.^[4]

• 1216: Papa Honoriu al III-lea aprobă Ordinul Dominican prin bula papală de confirmare Religiosam vitam.

• 1489: Forțele monarhilor catolici, Ferdinand și Isabella, preiau controlul asupra orașului Almeria de la conducătorul nazrid al Granadei, Muhammad al XIII-lea.^[5]

• 1603: Mahomed al III-lea, Sultan al Imperiului Otoman, moare și este succedat de fiul său, Ahmed I.

• 1807: Legea embargoului, care interzice comerțul cu toate țările străine, este adoptată de Congresul SUA la îndemnul președintelui Thomas Jefferson.^[6]

• 1808: Ludwig van Beethoven conduce și cântă în concert la Theater an der Wien, Viena, cu premiera Simfoniei a cincea, Simfonia a șasea, Concertul pentru pian nr. 4 (interpretat de Beethoven însuși) și Fantezia corală (cu Beethoven la pian).

• 1849: O grațiere din partea țarului Nicolae I îl salvează pe scriitorul rus Fiodor Dostoievski de plutonul de execuție, în ultima clipă.

• 1851: Arde Biblioteca Congresului din Washington, D.C.^[7]

• 1864: Orașul american, Savannah, important centru al rezistenței sudiste, este ocupat de yankeii comandați de generalul W.T. Sherman.

• 1885: Samuraiul Itō Hirobumi a devenit primul prim-ministru al Japoniei.^[8]

• 1894: Afacerea Dreyfus începe în Franța, când Alfred Dreyfus este condamnat pe nedrept pentru trădare.

• 1927: S-a înființat Societatea de Difuziune Radiofonică din România (în prezent Societatea Română de Radiodifuziune).

• 1942: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler semnează ordinul de dezvoltare a rachetei V-2 ca armă.

• 1968: Revoluția Culturală: Ziarul poporului a postat instrucțiunile lui Mao Zedong că „Tinerii intelectuali trebuie să meargă la țară și vor fi educați din sărăcia rurală”.

• 1974: Casa fostului prim-ministru britanic Edward Heath este atacată de membrii IRA.

• 1989: Revoluția Română: După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase, Nicolae Ceaușescu și soția sa Elena fug din București cu un elicopter în timp ce protestatarii izbucnesc în urale.^[9]

• 1989: Poarta Brandenburg din Berlin se redeschide după aproape 30 de ani, punând efectiv capăt diviziunii Germaniei de Est și de Vest.

• 1990: Lech Wałęsa depune jurământul ca președinte al Poloniei.

• 2008: Emil Boc devine prim-ministrul României.

• 2017: Rezoluția 2397 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite împotriva Coreei de Nord este aprobată în unanimitate.

Nașteri

• 1178: Antoku, al 81-lea împărat al Japoniei (1180–1185) (d. 1185)

• 1573: Ernest Cazimir I, Conte de Nassau-Dietz (d. 1632)

• 1597: Frederic al III-lea, Duce de Holstein-Gottorp (d. 1659)

• 1617: Carol I Ludovic al Palatinatului (d. 1680)

• 1634: Mariana de Austria, regină a Spaniei (d. 1680)

• 1639: Jean Racine, poet și dramaturg clasic francez (d. 1696)

• 1670: Anna Sophie de Saxa-Gotha-Altenburg, ducesă în Saxonia (d. 1728)

• 1723: Carl Friedrich Abel, compozitor german (d. 1787)

• 1799: Carol al II-lea, Duce de Parma, ultimul rege al Etruriei (d. 1883)

• 1807: Johan Sebastian Welhaven, scriitor norvegian (d. 1873)

• 1808: Eugénie de Beauharnais, prințesă franco-germană (d. 1847)

• 1811: Ludwig Philippson, scriitor german și rabin (d. 1889)

• 1816: Alexandru D. Macedonski, politician și general român, tatăl poetului Alexandru Macedonski (d. 1869)

• 1819: Franz Abt, compozitor și dirijor german (d. 1885)

• 1821: Giovanni Bottesini, compozitor italian și contrabasist (d. 1889)

• 1837: Vladimir Markovnikov, chimist rus (d. 1904)

• 1844: Angèle Dubos, pictoriță franceză (d. 1916)

• 1856: Frank Billings Kellogg, jurist și diplomat american, laureat Nobel (d. 1937)

• 1858: Giacomo Puccini, compozitor italian (d. 1924)

• 1859: Otto Hölder, matematician american (d. 1937)

• 1867: Joseph Maria Olbrich, arhitect austriac (d. 1908)

• 1869: Nicolae Ghica–Budești, arhitect român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1943)

• 1869: Gheorghe Naumescu, colonel român participant la Primul Război Mondial (d. 1917)

• 1874: Franz Schmidt, compozitor austriac (d. 1939)

• 1876: Filippo Tommaso Marinetti, poet italian d. 1944)

• 1881: Franz Springer, compozitor și dirijor german (d. 1950)

• 1883: Edgar Varèse, compozitor și dirijor fracez-american (d. 1965)

• 1884: Albin Grau, producător german de film, grafician și autor (d. 1971)

• 1887: Srinivasa Aiyangar Ramanujan, matematician indian (d. 1920)

• 1889: Nichifor Crainic, eseist și poet român (d. 1972)

• 1890: Josef Hopmann, astronom german (d. 1975)

  • 1905: Pierre Levegh, pilot francez (d. 1955)

  • 1907: Peggy Ashcroft, actriță britanică (d. 1991)

  • 1907: Fred M. Wilcox, regizor american (d. 1964)

  • 1908: Giacomo Manzù, sculptor, grafician și desenator italian (d. 1991)

  • 1908: Max Bill, arhitect, artist și designer elvețian (d. 1994)

  • 1911: Nicu Stoenescu, solist român de romanțe și tangouri (d. 1989)

  • 1912: Lady Bird Johnson, prima doamnă a Americii (d. 2007)

  • 1940: Cristina Deleanu, actriță română

  • 1943: Paul Wolfowitz, politician american

  • 1944: Maurizio de Angelis, cântăreț și textier italian

  • 1947: Mitsuo Tsukahara, gimnast japonez

  • 1948: Nicolae Timofti, al patrulea președinte al Republicii Moldova

  • 1949: Anton Anton, politician român

  • 1952: Mircea Grabovski, handbalist din România (d. 2002)

  • 1962: Ralph Fiennes, actor englez

  • 1963: Silviu Prigoană, om de afaceri român (d. 2024)

  • 1965: David S. Goyer, scenarist, regizor american

  • 1967: Dan Petrescu, fotbalist și antrenor român

  • 1967: Valeriu Andriuță, actor român

  • 1972: Vanessa Paradis, cântăreață franceză

  • 1974: Andreea Marin, prezentatoare de televiziune din România

  • 1989: Jordin Sparks, cântăreață de muzică pop și R&B americană

  • 1993: Meghan Trainor, cântăreață americană

  • 1998: Genevieve Hannelius, cântăreață și actriță americană

  Decese

  • 1646: Petru Movilă, teolog, om de cultură, mitropolit al Kievului, sprijinitor al tiparului în spațiul românesc și fondator a mai multe tipografii (n. 1596)

  • 1708: Hedvig Sophia a Suediei, prințesă suedeză (n. 1681)

  • 1755: Albertina Frederica de Baden-Durlach, prințesă germană (n. 1682)

  • 1819: Jean-Pierre de Beaulieu, ofițer militar valon (n. 1725)

  • 1867: Jean-Victor Poncelet, matematician francez (n. 1788)

  • 1867: Théodore Rousseau, pictor francez (n. 1812)

  • 1880: George Eliot (n. Mary Ann Evans), scriitoare britanică (n. 1819)

  • 1914: Ion Bălăceanu, politician și ministru de externe român (n. 1828)

  • 1930: Vintilă I.C. Brătianu, politician și economist român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1867)

  • 1956: Nicolae Labiș, poet român (n. 1935)

  • 1966: Harry Beaumont, regizor și scenarist american (n. 1888)

  • 1973: Chieko Naniwa, actriță japoneză (n. 1907)

  • 1979: Darryl F. Zanuk, producător american de film (n. 1902)

  • 1989: Samuel Beckett, dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1969), (n. 1906)

  • 1989: Vasile Milea, politician și general de armată român (n. 1927)

  • 1989: Jean-Louis Calderon, jurnalist francez (n. 1958)

  • 1992: Aura Buzescu, actriță română (n. 1894)

  • 2006: Elena Muhina, gimnastă sovietică din Rusia (n. 1960)

  • 2007: Julien Gracq, prozator și eseist francez (n. 1910)

  • 2012: Gheorghe Dumitru, handbalist român (n. 1956)

  • 2014: Joe Cocker, cântăreț și muzician britanic (n. 1944)

  • 2020: Claude Brasseur, actor francez (n. 1936)

  • 2020: Edmund Clarke, informatician american (n. 1945)

  • 2022: Carmen Dobrescu, regizoare română (n. 1933)