Jaful banului public: Palmieri pe pâine și TVA la visuri

În vreme ce Guvernul Bolojan face „reforme curajoase” — adică taie în carne vie, dar numai din carnea amărâtului — România intră într-o nouă eră de austeritate artistică. O austeritate cu accente tropicale, am putea spune, dacă ne uităm spre însorita comună Șimian din Mehedinți, unde au răsărit *din pământ, din iarbă verde*… palmieri. Da, ai citit bine. Palmieri. Nu spitale, nu canalizare, nu școli, ci palmieri! Că, vorba aia, ce-și dorește românul când îi crește TVA-ul și i se taie bursa? Să moară de foame, dar să moară în decor de vacanță all-inclusive!

În timp ce guvernul impozitează pensii plătite din bani deja impozitați – o performanță fiscală demnă de premiul „Cine v-a cerut să munciți, fraierilor?” – primarul din Șimian, Constantin Trușcă, investește 100.000 de lei în exotism, convins că localnicii nu vor pâine, ci fantezie vizuală Căci, în lipsa unei vieți decente, măcar să ai ce admira când îți duci copilul bolnav pe jos până la spitalul închis.

Dar poate are dreptate primarul. La urma urmei, dacă tot e să ne scufundăm, măcar să o facem cu stil. Ce contează că deficitul explodează, că salariile sunt plafonate și bursele tăiate?România e acum un cocotier fiscal, o republică bananieră fără banane, dar cu palmieri plantați cu acte în regulă, în numele „esteticii administrative”.

Bolojan, între timp, își îndeplinește visul: un stat slab, dar cu biciul pregătit pentru popor. Taie tot ce mai mișcă sub 3000 de lei, dar nu atinge cu o floare contractele cu dedicație, sinecurile prietenilor de partid și proiectele exotice gen „Palma de Simian”.

Ironia supremă? Când o să vină iarna, palmierii o să moară înghețați. Ca pensionarii care nu-și mai permit căldura. Dar măcar vor muri amândoi în același decor. Estetic. Curat. Tropical.

În concluzie, stimați contribuabili: dacă vreți pensii decente, salarii corecte și infrastructură funcțională, nu mai visați. Visele se taxează și ele acum. Dar dacă vreți palmieri, frunze în vânt și promisiuni uscate ca o nucă de cocos în decembrie, stați liniștiți. Aici e România. Țara unde deficitul se taie cu foarfeca, dar jafurile rămân netunse.