Membrii Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România au organizat un miting, luni, în faţa sediului Ministerului Agriculturii

Lipsa sprijinului financiar pentru sectorul forestier face ca tot mai mulţi proprietari de păduri să caute să-şi vândă proprietăţile, acesta devenind un fenomen de masă, a declarat, luni, pentru AGERPRES, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva, Bogdan Todoran, în timpul mitingului organizat de organizaţie în faţa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Dacă acum nu se finanţează, peste 5 ani va fi foarte târziu, pentru că eu sunt asaltat de mesaje de la diverşi proprietari de păduri din ţară, care mă întreabă dacă ştiu pe cineva către care să îşi înstrăineze proprietatea. Adică tot mai mulţi proprietari au ajuns la această soluţie, de a îşi înstrăina proprietatea forestieră. Chiar ieri am primit un mesaj de la Galaţi, un proprietar cu 57 de hectare, lângă el altul cu 230 de hectare, au zis că s-au hotărât să vândă. Iar această chestiune e generală. Nu vedem care sunt efectele acestei administrări defectuoase a zonei forestiere? Vrem să ajungem în situaţia terenurilor agricole, în care zeci de procente din structura de proprietate s-a dus către societăţi cu capital străin? Pădurile nu sunt încă acolo. Acolo se doreşte să se ajungă? Cred că ar fi nevoie de o strategie naţională pe care să o facă Guvernul şi să ia măsuri pentru că acest fenomen al înstrăinării terenurilor forestiere, determinat de birocraţie, de taxe, impozite, lipsă de beneficii pe care să le aducă această proprietate, devine un fenomen de masă în acest moment”, a afirmat Bogdan Todoran.

Preşedintele Nostra Silva a arătat că alocarea pentru sectorul forestier de 1% din Planul Naţional Strategic este derizorie.

„Ni s-au promis soluţii de către Minister, numai că nu am avut nicio reacţie ulterior de la ei, lucrurile au rămas în mare parte tot cum erau înainte. Aproape că s-a dublat alocaţia acordată pădurilor (prin Planul Naţional Strategic, n.r.), de la 0,6% a crescut la 1%, dar noi spunem că s-a dublat nimicul. Era derizoriu, acum e un pic mai mult, dar tot derizoriu a rămas. Principala revendicare astăzi e legată de faptul că în acest Plan Naţional Strategic, unul dintre piloni trebuie să meargă în mod obligatoriu către măsuri de mediu şi climă. Aceste măsuri de mediu şi climă trebuie să susţină cumva combaterea schimbărilor climatice. Numai că surpriza noastră, văzând cifrele exacte acum o săptămână, a fost că sunt puşi acolo 725 de milioane de euro pentru bunăstarea porcilor şi a găinilor. Noi nu vrem să intrăm în conflict cu industria creşterii porcilor sau păsărilor. Foarte bine, şi aceste animale trebuie să crească în anumite condiţii. Dar în acelaşi timp să ignori total pădurile e total dezechilibrat, pentru că schimbările climatice au legătură şi cu pădurile, şi dacă aceşti bani sunt atribuiţi ca şi cum ar fi pentru mediu şi climă, înseamnă că ceva nu este în regulă”, a menţionat Bogdan Todoran. Ministrul spunea că dacă ar avea 50 de miliarde de euro ar da la toată lumea, numai că dovada este în sensul contrar: are 16 miliarde de euro şi nu dă tuturor, dă numai la sectorul agricol”, a menţionat Bogdan Todoran.

Preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România a subliniat că proprietarii a aproximativ o treime din pădurile României, incluse în situri Natura 2000, au nevoie de sprijin financiar guvernamental.

„România este într-o procedură de infringement pe păduri, legată de siturile Natura 2000. În ţara noastră, conform statisticilor europene, 33% din pădurile României, adică o treime, sunt incluse în situri Natura 2000. Aceste situri Natura 2000 vin cu restricţii: nu ai voie să exploatezi conform prevederilor amenajamentului silvic, costurile de administrare aproape că s-au dublat de anul trecut până anul acesta, veniturile scad sau nu pot să fie realizate, pentru că nu poţi să intervii în pădure, iar soluţia, pe care o oferă tot Comisia Europeană, în aceste situaţii în care păstrarea biodiversităţii este importantă pentru societate, dar în acelaşi timp spune că aceasta nu trebuie să fie susţinută numai de proprietarii de păduri, ci de societatea în ansamblu. Iar soluţia Comisiei Europene este finanţarea prin aceste fonduri (Planul Naţional Strategic, al MADR, n.r.). Chiar şi organizaţiile de mediu, WWF, solicită şi ele măsuri similare, pentru că singura modalitate de a scăpa de acest flagel al tăierilor ilegale este să vii şi să finanţezi zona forestieră. Omul (proprietarii de păduri, n.r.) trebuie să primească compensaţii, pentru că altfel, dacă pădurea înseamnă numai costuri, şi niciun beneficiu, efectele se văd în tăierile ilegale, pe care toată lumea le doreşte eliminate. Dar ministrul se pare că nu are o astfel de abordare, şi scăpăm o ocazie pentru următorii 5 ani”, a precizat Bogdan Todoran.

Preşedintele Nostra Silva a adăugat că alte state compensează proprietarii care au păduri în situri Natura 2000.

„De la bugetul naţional nu sunt în mod real bani pentru finanţarea siturilor Natura 2000, deci dacă de la bugetul naţional nu sunt bani pentru a îi compensa pe proprietarii de păduri sau pentru a-i sprijini pe cei care au proprietăţi forestiere în siturile Natura 2000, şi atunci singura alternativă, pe care o recomandă cei de la Comisia Europeană, este de a împărţi aceste fonduri care vin de la Uniunea Europeană şi către zona pădurilor. Alte state au implementat aceste măsuri: ai o proprietate forestieră într-un sit Natura 2000, unde nu poţi să faci exploatarea forestieră, te compensează, semnezi un contract pentru protejarea biodiversităţii şi eşti compensat pentru faptul că laşi lemnul în proprietatea forestieră, pentru că altfel nu este echitabil. Toată lumea vrea biodiversitate, toată lumea vrea păduri intacte, dar să ai o pădure în România presupune costuri considerabile: administrarea unui hectar de pădure a ajuns în unele zone la 200 de lei pe lună pentru serviciul silvic. Pe lângă asta trebuie să plăteşti impozit, să-ţi faci amenajament silvic, iar dacă sunt efectiv numai costuri din toate părţile şi tu nu ai niciun venit, de unde să aduci bani, dacă an de an aduci bani de acasă?”, a adăugat Bogdan Todoran.

Preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România a mai solicitat ca proprietarii de păduri să fie consideraţi eligibili pentru măsurile de accesibilizare a fondului forestier.

„O altă revendicare este legată de faptul că proprietarii de păduri nu sunt eligibili pe anumite măsuri. Se susţine că se duc bani către păduri, dar proprietarii sunt excluşi. S-au acordat în jur de 75 de milioane pentru accesibilizarea fondului forestier sau pentru noi tehnologii în pădure. Numai că acolo sunt eligibile exclusiv firmele de exploatare, ori şi proprietarii de păduri au nevoie de a a se dota, de a avea tehnologii de exploatare proprii, pentru a ajunge lemnul mult mai ieftin la populaţie”, a încheiat Bogdan Todoran.