Legea compostului a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021 și aduce amenzi cuprinse între 400 şi 30.000 de lei. Legea obligă cetăţenii şi firmele să colecteze separat, din gunoiul menajer, resturile biodegradabile, cu scopul de a fi transformate în îngrăşământ.
Problema este că, chiar dacă oamenii ar colecta selectiv, în realitate nu există circuitul complet de reciclare. Astfel, după colectarea selectivă, cel mai probabil gunoiul ajunge să fie din nou amestecat.
„Prezenta propunere legislativă nu constituie transpunerea unui document juridic european şi nici nu are ca finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui regulament european”.
În plus, Consiliul Legislativ remarcă o altă carenţă a actului normativ, de natură constituţională: prevederile cuprinse în lege sunt de natură a fi adoptate prin hotărâre de guvern, în baza legii-cadru 211 din 2011 privind regimul deşeurilor, şi nu prin act normativ de rangul legii.
Cu toate acestea, Parlamentul a insistat în adoptarea legii, iar preşedintele Iohannis a promulgat-o fără obiecţiuni în iulie anul trecut.
Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deşeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrăşământ natural pentru soluri.
Deşeurile biodegradabile reprezintă deşeurile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul, etc. Aproape orice provine din sol poate fi compostat.
Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile.
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.