Parlamentul a votat moțiunea de cenzură, anunțul făcut chiar de Marcel Vela

Senatorul Marcel Vela, în calitatea sa de secretar al Senatului, a făcut anunțul privind rezultatul votului moțiunii de cenzură de către camerele reunite ale Parlamentului.
Moțiunea de cenzură a fost adoptată, joi, în plenul reunit al Parlamentului, fiind 238 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” și trei voturi anulate, a anunțat senatorul PNL Marcel Vela, de la tribuna plenului Camerei Deputaților.
„Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul articolului 44, alineatul 4, din regulament, procedând la verificarea voturilor exprimate de deputați și senatori, prin vot secret, cu bile, am constatat următoarele:
Numărul total al deputaților și senatorilor 464. Numărul celor prezenți 399. Numărul total de voturi exprimate 245. Numărul de voturi anulate 3. Numărul total de voturi valabil exprimate 242 din care voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură 238, voturi contra moțiunii de cenzură 4, abțineri zero. Moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 233 de voturi pentru. Ca urmare a faptului că din totalul de parlamentari au fost 399 prezenți, dintre care 238 au votat pentru, se constată că moțiunea a întrunit majoritatea pentru adoptare”, a afirmat Marcel Vela.
Prin urmare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.
Potrivit Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.
„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.
Și articolul 110, alineatul 2, din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.
În astfel de situație sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.
Totodată, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.
„Guvernul al cărui mandat a încetat (…) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Cristian Frant

Zi de zi, in ochii tai