Episcopul Valeriu Traian Frențiu,primul sfânt reșițean

Parchetul General anunță încheierea cercetărilor în mai multe dosare ce aveau drept obiect încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale în perioada totalitarismului, subliniind că în multe dintre cauze, vinovații nu au putut fi trași la răspundere deoarece a intervenit decesul.
Procurorii Parchetului General au finalizat cercetările în mai multe cauze având ca obiect încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale în perioada totalitarismului, în special anchetele penale efectuate de organele de securitate şi miliţie împotriva oponenţilor regimului comunist, altele fiind în curs de soluționare.
„În majoritatea dosarelor cercetările nu au condus în final la tragerea la răspundere penală a vinovaților din cauza intervenirii decesului făptuitorilor, însă instrumentarea lor reprezintă o contribuție esențială la stabilirea responsabilității pentru represiunea ce a caracterizat regimul politic comunist. Unul dintre dosarele soluționate de Secția parchetelor militare este Dosarul nr. 18/P/2016, înregistrat ca urmare a mai multor sesizări formulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (I.I.C.C.M.E.R.) și de persoane fizice”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Potrivit sursei citate, în urma cercetărilor, a rezultat că legitimarea Partidului Muncitoresc Român şi apoi a Partidului Comunist Român (după 1965) ca sursă unică a puterii în România a fost însoţită de acţiuni represive, care au vizat grupuri largi de populație, începând cu membrii partidelor istorice, continuând în anii ’50 cu arestarea opozanților neafiliați politic, reali sau prezumtivi, care exprimau opinii critice față de schimbările economice şi sociale sau care reclamau subordonarea României faţă de interesele sovietice.
„Aceste acţiuni au fost „autorizate” de statul comunist prin introducerea unei legislaţii represive cu un puternic caracter de clasă, norma juridică fiind îndreptată, de cele mai multe ori în mod explicit, împotriva unor grupuri sociale şi deopotrivă împotriva unor grupuri politice, etnice şi religioase. Deşi toate cele trei Constituţii în vigoare în timpul regimului comunist, promulgate în 1948, 1952 şi 1965, garantau cetăţenilor României drepturi şi libertăţi fundamentale (cum sunt dreptul la proprietate, dreptul la opinie şi liberă exprimare, libertatea conştiinţei şi a convingerilor religioase, dreptul de liberă asociere etc.), prin emiterea de acte normative cu caracter secret şi prin exercitarea abuzivă a actului de justiţie, drepturile constituţionale şi civile au fost practic anulate, golite de conținut”, mai arată procurorii.
De asemenea, noul cadru legislativ a permis un asalt asupra proprietăţii private, prin naţionalizarea întreprinderilor industriale, de transport, a băncilor, societăţilor de asigurări şi minelor, precum şi prin colectivizarea pământurilor. În consecinţă, zeci de mii de oameni care s-au opus acestor măsuri au fost încarceraţi, spun procurorii.
„Libertatea religioasă a fost, la rândul ei, restrânsă, interzicerea Bisericii Greco – Catolice conducând la arestarea, anchetarea şi condamnarea abuzivă a multor preoţi, călugări şi credincioşi, printre care cei șapte episcopi a căror beatificare va avea loc în curând: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu. Procurorii au reținut în cauză că motivele politice ale represiunii în masă au rămas neschimbate pe toată perioada menţinerii la putere a acestui regim totalitar”, se mai arată în sursa citată.
Episcopul Valeriu Traian Frențiu s-a născut la Reșița, unde are și o statuie chiar în curtea bisericii Greco-catolice din Govândar, fiind primul reșițean care ajunge în rândul sfinților, atât la catolici cât și la ortodocși.
„Astfel în perioada 1945-1962 au prevalat măsurile punitive extra-judiciare, care au avut drept consecinţă internarea în colonii şi lagăre de muncă a sute de mii de persoane, din toate categoriile sociale cu excepţia clasei muncitoare, deportarea şi arestarea tuturor „elementelor duşmănoase”. În perioada 1965-1989 instituţiile aparatului represiv au primit şi şi-au asumat rolul de garant al păstrării puterii politice de către regimul comunist şi conducătorii acestuia, prin prevenirea oricărei acţiuni contestatare sau de opoziţie deschisă.
Acest obiectiv major a putut fi atins şi menţinut, până la 22 decembrie 1989, prin disimularea proceselor politice în procese de drept comun, respectiv prin iniţierea şi coordonarea unui proiect care a vizat controlul informativ al întregii populaţii active din România. Dosarul menționat, care totalizează peste 100 de volume, a fost soluționat de procurori prin clasare având în vedere că persoanele responsabile de moartea cetățenilor români care s-au opus regimului comunist au decedat. Este vorba de întreaga conducere a partidului, a statului român din perioada 1948-1965, miniștrii de interne, comandanți de penitenciare și lagăre de muncă”, arată reprezentanții Parchetului General.

Cristian Frant

Zi de zi in ochii tai