Poluarea industrială din Clisura Dunării şi protecţia mediului înconjurator- două subiecte fierbinte discutate în cadrul întâlnirii anuale dintre reprezentanţi ai guvernului Serbiei din cadrul Ministerului Mediului prin excelenţa sa, Ivan Karic, secretar de stat cu rang de ministru şi reprezentanţi a mai multor instituţii publice şi ai societăţii civile. Invitaţii de marcă au marcat întalnirea, Dr. Ing. Ioan Chisăliţă, Directorul Institutului de Cercetări în Silvicultura din Timişoara; Cantar Ilie, certător ştiinţific în cadrul Institutului; Zoran Marcovici, directorul Companiei Kemis, companie specializată în reciclare industrială din Serbia şi fosta Yugoslavia; Victor Tiugan, director Moldomin şi Cosana Străinescu, Preşedinte Interimar a Organizaţiei de femei a Partidului Verde, Moldova Nouă, gazda întalnirii.
Protecţia mediului şi combaterea poluării industriale, măsuri de combatere pe termen scurt şi lung. Excelenţa sa, Ivan Karic, a atras atenţia că poluarea industrială, rezultat de praful de steril, creează probleme majore atât României cât şi a Serbiei, afectând turismul, agricultura şi sănătatea oamenilor aflaţi în bătaia vântului purtător de praf. Sterilul de la Tăuşani, depozitat acolo timp de aproape jumătate de secol, conţine cupru, dar şi conconcentraţii de molibden, crom, nichel, plumb şi zinc. Tocmai din cauza a atâtor factori poluanţi, în zonele unde este antrenat praful tot mai mulţi oameni se îmbolnăvesc, cea mai des întâlnită boală fiind cancerul. Neecologizarea acestor iazuri tehnice de decantare a sterilului au creeat mereu tensiuni între statul român și statul sârb. Prezentarea video făcută de Dr. Ing. Ion Chisăliţă a evoluţiei proiectului de împădurire şi înierbarea a celor două iazuri Boşneag I şi II a impresionat partea sârba, astăzi fiind deja o pădure în toată regula şi cu un biosistem propriu, proiect unic în România şi Europa. Dr. Ing. Ion Chisăliţă atragea atentia că, implementarea unor asemenea proiecte în zonele cu poluare de acest gen sunt cele mai indicate, având avantajul că costurile sunt doar la implementare, costurile de intreţinere şi exploatare sunt inexistente, natura purtându-şi singură de grijă. Este adevărat că efectele nu sunt imediate dar, pe termen lung, rezultatele sunt extraordinare. Prin noul proiect de umectare a Iazurilor dedecantare printr-o reţea de aspersoare, proiect în valoare de peste 2 milioane de euro, prin care se speră ca poluarea să fie eliminată în totalitate.Victor Tiugan, Moldomin, prezentând la faţa locului proiectul şi modul în care se construieşte această reţea de aspersoare. Proiect important care pe lângă rezolvarea problemelor de mediu mai creează şi locuri de muncă. În încheiere, Cosana Străinescu ,,gazdă” şi moderatorul întâlnirii spune pentru Cărăşanul: ,,Moştenim,, acest mare poluator industrial cândva sursa de existenţa a localităţii Moldova Nouă şi Clisuri Dunării este astăzi problema ecologică şi socială numărul 1 a întregii zone. Toţi dorim să trăim într-un mediu sănătos. Din nefericire pentru noi toţi, statul român a fost nepăsător faţă de această problemă ecologică majoră şi chiar dacă suprafeţele iazurilor vor fi umectate şi praful nu se va mai ridica, nu vom scăpa în totalitate de praf, va mai fi ridicat din zonele apropiate ale iazurilor, acolo unde vântul a creat troiene de nisip.”
Dana Predut
Zi de zi in ochi tai
