Sorin Frunzăverde: „PPE cere o anchetă internaţională asupra asasinării lui Boris Nemţov”

Adunarea politică a PPE a abordat, în recenta sa sesiune care a avut loc între 2-3 martie la Bruxelles, cele mai importate mişcări şi evenimente care frământă scena politică şi socio-economică paneuropeană. Partidul Popular European a adoptat mai multe rezoluții, din care două privesc în mod direct și România, a declarat, într-o conferință de presă susținută la Reșița, vicepreședintele PNL, Sorin Frunzăverde. Întrunirea grupului de lucru III pe probleme de aderare s-a axat pe cererile de aderare la PPE, Misiunea la Kiev de săptămâna viitoare şi situaţia politică din Balcanii de Vest. Dincolo de luptele ruso-ucrainene de la nord de ţara noastră, care se zbat între pace forţată şi război, cel mai grav eveniment al anului este unul venit tot din Rusia: asasinarea liderului Opoziţiei din marele imperiu de la Răsărit, Boris Nemtsov, care a oripilat întreaga lume democrată, inclusiv pe cea din Rusia.

“Partidele membre ale PPE s-au văzut nevoite să adopte o Rezoluţie de urgenţă, prin care li se cere instituţiilor UE să ia în considerare recenta asasinare a proeminentului lider de opoziţie rus, Boris Nemtsov, şi intensificarea sancţiunilor UE împotriva Rusiei, precum şi o anchetă internaţională a crimei”, spune Sorin Frunzăverde, vicepreședintele PNL și președintele Consiliului Județean Caraș Severin, care a participat la Adunarea Politică a PPE.

Delegaţii PPE au transmis,totodată, profunda lor îngrijorare despre asasinarea membrilor Opoziţiei, a jurnaliştilor şi, în general, a oamenilor care critică autorităţile. Rezoluţia le-a mai cerut autorităţilor moscovite eliberarea imediată a tuturor prizonierilor politici, dar şi să oprească propaganda denigratoare împotriva vecinilor săi, a lumii occidentale, dar şi la adresa propriului popor. “Adunarea Politică a ţinut un moment de reculegere, participanţii exprimând condoleanţe familiei şi prietenilor lui Boris Nemtsov, membrilor Opoziţiei din Rusia şi poporului rus”, a adăugat Frunzăverde.

O altă Rezoluţie care priveşte spaţiul extra-unional european s-a oprit asupra genocidului armean, Partidul Popular European reafirmând recunoaşterea şi condamnarea acestui pogrom, cu ocazia aniversării, în 24 aprilie 2015, a 100 de ani de la acel moment. Documentul PPE ‘condamnă actele de genocid împotriva poporului armean comise în mod planificat şi continuu de Imperiul Otoman şi de diferite regimuri din Turcia, în perioada 1894-1923, deposedarea de patrie, masacrele şi epurarea etnică destinate exterminării populaţiei armene, distrugerea patrimoniului armean, precum şi negarea genocidului, toate încercările de a evita responsabilitatea pentru crimele comise şi consecinţele lor’, detaliază liderul liberal bănăţean. De asemenea, popularii europeni invită Turcia să facă faţă istoriei şi să recunoască realitatea genocidului armean, să asigure reconcilierea cu adevărul şi o compensare demnă de o ţară europeană, incluzând dreptul de întoarcere şi reconectare al poporului armean cu teritoriul naţional, precum şi implementarea unui plan de activităţi referitoare la libertatea de exprimare, refacerea patrimoniului cultural şi religios şi înapoierea acestuia comunităţilor armene.

În altă ordine de idei, Adunarea Politică a Partidului Popularilor Europeni a analizat şi problemele socio-economice din propriul spaţiu comunitar şi au adoptat Rezoluţia ‘Identificarea soluţiilor privind deficienţa în materie de calificare’.
“Rata mare a şomajului, în special în rândul populaţiei tinere a determinat guvernele să caute soluţii, fiind identificată nu doar o criză a locurilor de muncă, ci şi una a competenţelor, mulţi angajatori negăsind pentru locurile de muncă libere persoane care să corespundă din punct de vedere al aptitudinilor cerute’, arată Sorin Frunzăverde. În acest sens, susţin popularii europeni în Rezoluţia adoptată, sistemul educaţional şi de formare profesională trebuie reformat, astfel încât să corespundă cerinţelor pieţei muncii. S-a observat că ţările cu un puternic sistem de formare profesională au o rată scăzută a şomajului în rândul tinerilor, comparativ cu ţările în care predomină un sistem de educaţie general. ‘Aşadar, putem reduce şomajul investind în oameni şi pregătindu-i în noi specializări profesionale, de care angajatorii au nevoie”, spune liderul cărăşean.

În acest scop, Partidul Popular European, îngrijorat că doar puţin peste 20% dintre absolvenţii instituţiilor superioare de educaţie au o diplomă în ştiinţe, inginerie şi matematică – ceea ce este insuficient pentru piaţa muncii -, că în unele ţări educaţia profesională este văzută ca o alegere inferioară a celor ce nu pot urma un nivel superior de educaţie, cere Comisiei Europene şi statelor membre să dezvolte o strategie pentru cooperare educaţională, să stabilească un criteriu uniform pentru validarea aptitudinilor profesionale ale absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie. De asemenea, cere creşterea ponderii educaţiei profesionale, asigurarea de locuri pentru stagiu şi ucenicie şi crearea de iniţiative pentru promovarea excelenţei în educaţia superioară.
Adunarea Popularilor Europeni a respins Proiectul de Rezoluţie intitulat ‘Reforma serviciilor de informaţii’ (depus de PNCŢD şi respins la propunerea preşedintelui PPE, Joseph Daul), iar Proiectul de Rezoluţie despre ‘Insolvenţa persoanelor fizice’ este în lucru.
În plus, partidele membre ale PPE au aprobat un document de lucru intitulat ‘Către o legislaţie inteligentă şi reducerea birocraţiei în Uniunea Europeană’. Sorin Frunzăverde arată că PPE sprijină eforturile Comisiei Europene de stimulare a economiei prin reducerea procedurilor birocratice. Rezoluţia subliniază faptul că reglementarea UE ar trebui să maximizeze beneficiile şi să minimizeze costurile pentru întreprinderi, cetăţeni şi organismele publice.
‘PPE solicită Comisiei şi statelor membre ale UE să dereglementeze sectoare ale economiei, atunci când este necesar, respectând în acelaşi timp un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, pentru a permite ca serviciile să fie furnizate în conformitate cu principiul people-to-people. De asemenea, PPE subliniază faptul că investiţiile în digitalizarea şi dezvoltarea competenţelor în administraţia naţională, regională şi locală vor avea ca rezultat reducerea costurilor şi a birocraţiei’, explică liberalul bănăţean.
În cadrul Adunării Politice a PPE au mai fost prezentate şi o serie de rapoarte: ‘Raportul preşedintelui, al secretarului general, Raportul preşedintelui grupului PPE în Parlamentul European, Raportul preşedintelui grupului PPE în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Raportul preşedintelui grupului PPE în Comitetul Regiunilor, Raportul preşedintelui grupului PPE în Adunarea Parlamentară a OSCE, cel al preşedintelui grupului PPE în Adunarea Parlamentară Euronest şi Raportul Centrului pentru Studii Europene ‘Wilfried Martens’.
De asemenea, au fost prezentate rapoartele grupurilor de lucru ale PPE.
În final, reprezentanţii partidelor membre ale PPE au primit o delegaţie de disidenţi cubanezi, care au descris situaţia dificilă cu privire la drepturile omului în ţară şi perspectivele pentru o tranziţie democratică în viitorul apropiat.