Sfinții Împărați Constantin și Elena

Aproximativ 1.800.000 de români își serbează  în data de 21 mai  ziua numelui, de Sfinții Constantin și Elena. Sfinții Constantin și Elena, „cei intocmai cu Apostolii”,  sunt pomeniți în Biserica Ortodoxă  în această dată.  Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine.

Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creștin. După ce l-a învins pe împăratul păgân Maxențiu, Constantin dă în anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia creștină devine o religie permisă. Lucrarea sa misionară nu se oprește aici: scutește Biserica de dări și îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i și dreptul de a primi donații, dăruind Bisericii și dreptul de eliberare a sclavilor. A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica, ca zi de repaus în Imperiu. Datorită lui are loc primul Sinod Ecumenic, ținut în anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credințe.

       În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Mama sa, Elena, a reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a putea fi identificată crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Datorită demersului ei de a căuta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „făclie”, „torță”, „strălucirea soarelui”.

Ioana Negriu