O adevărată dramă se petrece pe apele Dunării, unde transportul de pasageri promovat cu mare fast s-a transformat într-un coșmar logistic și financiar! Catamaranul Baziaș 4, mândria zonei Caraș-Severin, trăiește un adevărat naufragiu economic. Una din patru curse programate spre malul sârbesc a fost anulată sau, mai grav, pasagerii s-au trezit întorși din drum după ce s-au împotmolit în nămolul vecinilor!

DEZASTRU LA ACOSTARE: TURIȘTII FURIȘI, ÎNTORȘI LA MAL CA NIȘTE COLETE

Dunărea care trebuia să ne unească ne lasă acum izolați. De la reluarea activității în iulie și până la sfârșitul anului trecut, din 300 de curse planificate, nu mai puțin de 90 au fost un eșec total! Deși mii de oameni (peste 3.500 de pasageri și 1.200 de vehicule, de la autoturisme până la biciclete) au vrut să treacă granița, mulți au rămas doar cu buza umflată.

„A fost o umilință totală! Ne-am urcat pe bac cu mașina, plini de entuziasm, și la jumătatea drumului ne-au spus că nu putem acosta la sârbi pentru că apa e prea mică și riscăm să ne scufundăm în mâl. Ne-au adus înapoi în România ca pe niște saci de cartofi, fără nicio explicație clară!” – se plânge, sub protecția anonimatului, un turist bucureștean care voia să treacă granița.

GAURĂ NEAGRĂ ÎN BUGET ȘI CONCEDIERI CU SCÂNTEI LA MOLDOVA NOUĂ

În timp ce asociații din faimosul ADI Feriboat Moldova Nouă-Serbia au fugit mâncând pământul, în joc au mai rămas doar doi membri fondatori: Consiliul Județean și Primăria Moldova Nouă. Aceștia trebuie acum să acopere o gaură uriașă de bani. Anul trecut s-a încheiat cu cheltuieli record de peste 328.000 de lei, în timp ce încasările abia dacă au trecut de 278.000 de lei.

Urmările? S-a lăsat cu sânge în organigramă! Din 5 angajați care asigurau bunul mers al curselor, au mai rămas doar 3. Un căpitan și un marinar au fost trimiși direct în șomaj, după ce programul s-a redus drastic la doar 3 zile pe săptămână (vineri, sâmbătă și duminică), cu doar două curse pe zi.

„Oamenii ăia au plâns când au semnat preavizele de concediere. Să fii dat afară pentru că sârbii nu au fost în stare să își curețe mâlul de la mal este strigător la cer! Lucrau în ture de câte 15 zile, își făceau treaba exemplar, iar acum au fost sacrificați ca să acopere incompetența altora” – a mărturisit o sursă din interiorul asociației.

VICEPREȘEDINTELE CONSIULULUI JUDEȚEAN RECUNOAȘTE BLOCAJUL: AM FOST ACOLO ȘI NE-AM ÎMPOTMOLIT!

Nici măcar șefii din județ nu au fost ocoliți de furia Dunării secate. Ioan Crina, vicepreședintele Consiliului Județean, a simțit pe pielea lui cum este să rămâi captiv în apele tulburi ale nepriceperii sârbești.

Acesta a recunoscut că acostarea la Usije este făcută cu cântec și că, ori de câte ori Dunărea scade, începe calvarul: „Acolo tot timpul au fost probleme când Dunărea a fost mică! De exemplu, și eu am fost odată acolo când a rămas un pic împotmolit. Și când e Dunărea mică, e greu de acostat. Decât să riște… probabil anunță partea română.”

Ba mai mult, oficialul a lăsat să se înțeleagă că s-a ajuns până acolo încât a fost nevoie de intervenția unui remorcher care să tragă ambarcațiunea din capcana de nisip!

SÂRBII RIDICĂ DIN UMERI: N-AVEM BANI DE CURĂȚENIE!

Deși au existat întâlniri oficiale între autoritățile de pe ambele maluri, vecinii sârbi de la Primăria Golubăț au dat din colțuri când a venit vorba de finanțare. Lucrările specializate de dragare a aluviunilor în zona de acostare de la Usije costă o avere, iar sârbii au declarat sec că au buzunarele goale.

Până când se va găsi o soluție – cel mai probabil tot dintr-un proiect european pe care să îl scrie românii -, turiștii vor trebui să își planifice vacanțele doar în weekend, iar marinarii rămași pe baricade se vor ruga la fiecare cursă ca Dunărea să nu scadă și să nu îi lase din nou blocați în mijlocul pustietății.