După 60 de zile de interdicție legală, pescarii comerciali ar fi trebuit să își reia activitatea în noaptea de 7 spre 8 iunie. Cu autorizațiile plătite și toate documentele în regulă, așteptau momentul cu speranță – pentru unii, era literalmente o chestiune de supraviețuire economică. Însă, surpriză: nu pot ieși pe apă, deși prohibiția s-a încheiat legal.

Motivul? Datele privind permisele și autorizațiile de pescuit ar fi dispărut din sistemul Ministerului Agriculturii. Adică, un blocaj birocratic rupe cu brutalitate firul dintre legalitate și realitate. Într-o țară unde se cere digitalizare și eficiență, pescarii sunt blocați de o problemă informatică sau – mai grav – de o lipsă de asumare.

Revoltător și ilegal

Acești pescari au plătit taxe, au documente valabile, iar interdicția a fost ridicată. Conform legii, nu mai există niciun motiv pentru a le interzice accesul pe apă. Orice blocaj administrativ devine, în acest caz, o încălcare gravă a drepturilor lor legale.

Nu doar că sunt opriți din muncă, dar statul devine direct responsabil pentru eventualele pagube economice și pierderi de venit. E ca și cum, după ce ai trecut cu brio un control de securitate, te trezești cu ușa avionului încuiată, pentru că „sistemul nu te recunoaște”.

Un strigăt ignorat

Problema e cu atât mai gravă cu cât ea pare ignorată de autorități. Lipsa de comunicare, de soluții rapide, de asumare – toate conturează o imagine cunoscută: statul paralel cu realitatea cetățenilor. În timp ce pe hârtie „totul funcționează”, în teren, pescarii rămân cu plasele goale și cu neîncredere din ce în ce mai mare.

Ce urmează?

Situația trebuie remediată de urgență. Fie că e vorba de o problemă informatică, fie de neglijență, Ministerul Agriculturii are obligația să ofere clarificări, să repună datele în sistem și să garanteze dreptul legal la muncă al pescarilor.

Pentru că, în România reală, nu natura îi oprește pe oameni – ci sistemul care ar trebui să-i sprijine.