Recensământul Populației și Locuințelor din 2021 a scos la iveală un adevăr dureros pentru județul Caraș-Severin: suntem tot mai puțini și tot mai bătrâni. În ultimele 10 luni, județul nostru a pierdut aproape 50.000 de locuitori, iar fenomenul de depopulare continuă să se adâncească, plasează Caraș-Severinul pe primul loc în țară în ceea ce privește pierderea de populație. În același timp, în clasamentul național al populației rezidente, Caraș-Severinul se află pe penultimul loc.

La finalul Recensământului din 2021, județul nostru avea doar 246.588 de locuitori, o scădere alarmantă de aproape 50.000 de persoane comparativ cu recensământul din 2011. Această tendință de scădere nu este o noutate; ea se manifestă de mai mulți ani, dar acum datele oficiale o confirmă într-un mod mai dramatic decât oricând.

În ceea ce privește distribuția populației, majoritatea locuitorilor trăiesc în mediul urban – 52,5% din populația județului este urbană. Totuși, chiar și în orașe, tendința de depopulare se face simțită. De asemenea, femeile sunt mai numeroase decât bărbații, raportul fiind de 51,6% femei față de 48,4% bărbați.

Îmbătrânim cu viteza luminii

Un alt aspect îngrijorător este fenomenul de îmbătrânire demografică. Vârsta medie a populației din Caraș-Severin a crescut la 44,9 ani, în comparație cu 41,9 ani la recensământul anterior din 2011. Asta înseamnă că județul nostru este semnificativ mai bătrân decât media națională, cu o diferență de 2,5 ani. De altfel, Caraș-Severinul ocupă locul 39 în clasamentul județelor după vârsta medie a populației.

În regiunea de Vest, unde se află și Caraș-Severinul, județul nostru se situează pe locul 3 în ceea ce privește vârsta medie, cu o valoare de 44,9 ani, fiind depășit doar de județele Timiș și Arad.

Un Indice al îmbătrânirii demografice îngrijorător

Indicele de îmbătrânire demografică din județul nostru este de 165,1, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de copii sub 15 ani, există 165,1 persoane vârstnice (peste 65 de ani). Acest indicator ne plasează mult peste media națională, care este de 121,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. De asemenea, raportul de dependență demografică în Caraș-Severin este de 58,5, mai mare decât media națională de 55,5. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de persoane adulte (între 15 și 64 de ani), există aproape 59 de persoane tinere și vârstnice, care depind de resursele celor din vârsta activă.

Emigrarea – un factor cheie în subțierea populației

În prezent, județul Caraș-Severin nu doar că pierde locuitori prin migrarea naturală (scăderea natalității și creșterea mortalității), dar și emigrarea în căutarea unor oportunități mai bune este un fenomen tot mai accentuat. Tot mai mulți tineri, dar și persoane de vârsta activă, aleg să plece în afaceri pentru a-și construi o viață mai bună, în special în țări din Uniunea Europeană. Aceste mișcări migratorii subțiază și mai mult numărul de locuitori din județul nostru și agravează criza demografică.

Datele recente arată că mulți dintre acești tineri pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, a unei educații de calitate sau pur și simplu pentru a avea un trai mai bun, în condițiile în care în Caraș-Severin lipsesc oportunitățile economice și nu există suficientă infrastructură pentru a sprijini dezvoltarea unui sector privat dinamic.

Această emigrare continuă accentuează îmbătrânirea populației și scăderea numărului de persoane tinere care ar putea să contribuie la revitalizarea județului. Pe termen lung, acest fenomen ar putea conduce la o pierdere și mai mare a capitalului uman, ceea ce va face județul nostru și mai vulnerabil din punct de vedere economic și social.

Ce ne așteaptă în viitor?

Aceste date sunt un semnal de alarmă pentru autoritățile locale și naționale. Depopularea și îmbătrânirea rapidă a populației pun presiune pe sistemele de sănătate, educație și asistență socială. În plus, scăderea numărului de tineri înseamnă și o forță de muncă mai redusă, cu implicații pe termen lung pentru dezvoltarea județului.

Dacă nu se iau măsuri concrete pentru atragerea tinerilor și pentru sprijinirea familiilor, este posibil ca acest fenomen să devină și mai grav în anii ce urmează. Investițiile în educație, infrastructură și locuri de muncă ar putea fi cheia pentru a stopa acest exod al populației și pentru a încuraja dezvoltarea unei regiuni care riscă să rămână în urmă.

În acest context, întrebarea pe care ne-o punem cu toții este: cum putem să oprim acest declin și să aducem un viitor mai luminos pentru județul Caraș-Severin?