Semmeringul Bănăţean – salvat de Uniunea Europeană?

Demersurile repetate ale Asociaţiei Pro Banatul de Munte, reprezentate de Marian Apostol, directorul Casei de Cultură din Reşiţa şi de Nicolae Dumitru Vlădulescu, directorul Teatrului de Vest, cu sprijinul preşedintelui Consiliului judeţean, Sorin Frunzăverde dar şi al primăriilor Ania şi Oraviţa, par să dea roade. Este vorba de salvarea unei minuni a tehnicii inginereşti, cu valoare de patrimoniu: calea ferată Oraviţa-Anina, supranumită şi Semmeringul Bănăţean. Calea ferată se află acum în patrimoniul CNFR iar locomotiva şi garniturile, în cel al CFR Călători şi nu există nicio îngrijorare că ea ar fi închisă, a dat asigurări vineri, la Reşiţa, Sorin Frunzăverde. Marian Apostol a prezentat, tot vineri, elementele unei vizite de la UE, în Caraş-Severin, pe această temă, trimişii Bruxelles-ului declarându-se încântaţi de frumuseţea arhitecturii industriale şi a peisajului. De ce UE? Pentru că de acolo sunt cele mai mari şanse să vină bani de reabilitare. Există, au arătat Marian Apostol şi Sorin Frunzăverde, două posibilităţi independente: calea ferată să intre în patrimoniul UNESCO sau să fie constituită o asociaţie a semmeringurilor europene, devreme ce există şase asemenea obiective în ţări precum Italia, Germania, Austria, Cehia şi, desigur, România. Această asociere ar putea atrage bani direcţi de la Comisia Europeană, care recent a finanţat o intervenţie la o cale ferată din Franţa. Nivelul de dezbatere pe această temă e unul ridicat, susţine Apostol iar banii care ar putea fi accesaţi astfel se ridică la suma de patru milioane de euro. Desigur, finanţarea aceasta ar fi necesară doar României dar, pe parcurs ar putea fi identificate şi alte resurse. Costurile anuale ale căii ferate Anina-Oraviţa se ridică, arată Sorin Frunzăverde, la 700.000 de euro, bani suportaţi de SNCFR dar ea nu a mai fost reparată din 1965. Aşa că este necesar mai întâi un studiu pentru a afla la cât s-ar ridica costurile pentru reabilitare. Pe de altă parte, cu conscursul primăriilor din zonă şi al administraţiei, s-ar putea dezvolta componenta turistică, necesară pentru a pune în valoare minunatul traseu.

Daniel Botgros