În ținutul Moldova Nouă, unde meciurile de fotbal erau mai rare decât eclipsele solare, a existat o vreme când copiii nu erau bineveniți pe stadionul Moise Străinescu. Motivul? Nici mai mult, nici mai puțin decât o decizie „istorică” a domnului Dănuț Țițirigă, temut gardian al fotbalului local și marele visător al unei Moldove Noi fără copii care să alerge pe iarbă. Da, ați auzit bine: omul s-a gândit să blocheze accesul celor mici, de parcă iarba verde a stadionului era o moștenire sfântă, păstrată doar pentru niște fotbaliști invizibili.
Așa că, în lipsa altor opțiuni, copiii noștri, în frumoasele lor echipamente, s-au împrăștiat prin satele din jur, înscriindu-se pe la Răcăjdia și Bogodinți, locuri în care au fost primiți cu brațele deschise și câteva gogoși la final de meci. Între timp, la Moldova Nouă, domnul Țițirigă păzea gazonul cu atâta hotărâre încât unii au început să creadă că are o relație mai intimă cu iarba stadionului decât cu bunul-simț.
Dar vremurile s-au schimbat, și ce să vezi, Adrian Torma, actualul primar, a zis „Stop!” și „De ajuns cu dictaturile stadionului!” Astfel, cu o simplă decizie, copiii au fost reîntorși acolo unde le era locul: pe gazonul Moise Străinescu. Iar legenda spune că, într-un colț de stadion, Țițirigă încă se uită suspicios, de parcă s-ar aștepta ca iarba să-și ia rămas-bun de la el pentru totdeauna.
Așadar, cu Torma în rol de cavaler și copiii drept micii eroi, stadionul Moise Străinescu răsună din nou de veselie și de minge pe gazon, în ciuda domnului Țițirigă, care rămâne, desigur, cu „victoria” lui amară de a fi protejat iarba… pentru nimeni.
ACEST MATERIAL ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE!
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.