Reșița.Către primarul Ioan Popa: un strigăt de ajutor din cartierul Stavila

Într-o zi ca oricare alta, din inima liniștită a orașului Reșița, un mesaj simplu, dar plin de speranță, și-a găsit drumul pe Facebook. O doamnă din cartierul Stavila, cu inima deschisă și respect față de autorități, a simțit nevoia să se adreseze direct primarului orașului, domnul Ioan Popa. Mesajul său, deși scurt, poartă cu sine greutatea unei dorințe arzătoare, aceea de a vedea cartierul său transformat într-un loc mai bun pentru cei mici.

„Domn primar, cu respect față de dumneavoastră pentru tot ce ați făcut pentru Reșița, aș avea o rugăminte…”, a început ea, cu un ton plin de speranță și apreciere. Într-o lume în care criticile și nemulțumirile curg neîncetat, această doamnă a ales calea respectului, recunoscând munca și eforturile depuse de primar pentru orașul lor iubit. Ea nu cere pentru ea, ci pentru cei care, în inocența lor, nu au încă vocea pentru a-și exprima nevoile: copiii din cartier.

Cartierul Stavila, situat de-a lungul străzii Bârzavei, adăpostește un loc nefolosit, acoperit de verdeață, un spațiu care, deși pare uitat de lume, are un potențial uriaș. Aici, în mijlocul unui cartier ce respiră o liniște aparte, ar putea răsări un parc de joacă pentru copii, un loc unde râsetele lor să se împletească cu murmurul vântului printre copaci. Însă, din păcate, acel loc rămâne doar o umbră a ceea ce ar putea fi.

„În zona aceea nu se află nici un parc de joacă, începând de la Muncitoresc până în Marginea,” a continuat ea, cu o notă de tristețe ascunsă între cuvinte. O distanță atât de mare, fără niciun loc în care cei mici să se poată juca în siguranță, fără un spațiu în care familiile să se poată bucura de momente simple, dar esențiale, alături de copiii lor.

Acest apel nu este doar o cerere pentru un parc. Este un apel pentru comunitate, pentru viitorul copiilor din Stavila. Este o dorință de a vedea zâmbete pe chipurile celor mici, de a le oferi un loc unde să își creeze amintiri de neuitat. Un parc în acel loc nu ar însemna doar un spațiu de joacă, ci și un simbol al grijii și al implicării, un loc care ar aduce oamenii împreună și ar întări legăturile dintre vecini.

„Mulțumesc frumos!” a încheiat ea, cu o simplitate ce ascunde o speranță atât de mare. Un mulțumesc ce răsună ca o rugăminte de a fi auzită, de a fi luată în seamă. Este un gest mic, dar plin de semnificație, un strigăt de ajutor pentru o comunitate care visează la un viitor mai bun pentru copiii săi.

Domnule primar Ioan Popa, acest mesaj vine din inima unei comunități care vă respectă și care are încredere că veți găsi o soluție. Acest parc ar fi mai mult decât un loc de joacă; ar fi o dovadă a faptului că orașul Reșița se construiește nu doar cu clădiri și drumuri, ci și cu vise și speranțe, cu locuri în care copiii să crească fericiți și în siguranță. Auzim strigătul acestei doamne și sperăm, cu toții, că îl veți auzi și dumneavoastră.

Reșița este un oraș cu suflet, iar acum, sufletul său vă cere un mic gest de iubire pentru cei mai mici dintre locuitorii săi.