În cine au încredere românii? Klaus Iohannis, Principesa Margareta, Trăian Băsescu şi Florin Călinescu!

 Președintele Klaus Iohannis continuă să aibă cel mai mare capital de încredere dintre politicienii români, urmat de Principesa Margareta și fostul șef al statului, Traian Băsescu, acum europarlamentar PMP. Surpriza sondajului vine de la Florin Călinescu, preşedintele Partidului Verde!

Astfel, 43% dintre români declară că au încredere în Iohannis, în timp ce 56% îl privesc cu neîncredere pe președinte. El este urmat de o figură non-politică, Principesa Margareta, cu un raport încredere-neîncredere de 31%-55%.
Cioloș „i-a luat fața” lui Barna, Firea lui Ciolacu.
Pe a treia poziție se plasează Traian Basescu, cu 29%, urmat de liderul PLUS și fost premier și comisar european Dacian Cioloș, cu 27%, și primarul PSD al Capitalei, Gabriela Firea, cu 26 de procente.
Urmează, în ordine, premierul și președintele PNL Ludovic Orba (24%), liderul Pro România Victor Ponta (23%) actorul intrat în Partidul Verde și jurat la „Românii au talent” Florin Călinescu (22%), la egalitate cu fostul ministru al Învățământului Ecaterina Andronescu (PSD) și liderul USR Dan Barna.
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu se bucură de încrederea a 21% dintre români, urmat imediat de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan (20%), ministrul PNL al Justiției Cătălin Predoiu (19%), fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, acum la PMP (18%), ministrul Economiei Virgil Popescu (17%), la egalitate cu liderul ALDE, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu.
Sondajul a fost efectuat în perioada 1-7 mai 2020 pe un eșantion național de 1.545 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României.Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 straturi rezultate din intersecția a 8 zone (8 regiuni de dezvoltare) cu 5 tipuri de localități urbane și regionale. Au fost realizate în plus 155 interviuri românilor aflați în diaspora (10%).
Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,7% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-2,7% și doar 5 vor da cifre cu erori mai mari. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe și ocupații.
Rezultatele au fost ponderate pe nivel de educație și grupe de vârstă, deoarece la sondajele online și prin telefon persoanele vârstnice și cele cu studii elementare răspund mai greu la întrebările din chestionar.
Persoanele intervievate domiciliază în 148 localități urbane și rurale din toate județele țării.
Interviurile s-au realizat prin telefon (75%) și online (25%). Operatorii de interviu și coordonatorii BCS au trimis sms și mailuri, apoi au dat telefoane oamenilor care au răspuns în trecut la alte sondaje și care fuseseră selectați prin pas statistic din anumite zone corespunzătoare unor secții de votare. S-a păstrat astfel principiul probabilist de selecție a participanților la cercetare. În diaspora și în anumite comunități în care sondajele prin telefon s-au desfășurat cu dificultate (de ex. în comunitatea maghiară, în rândul oamenilor cu studii elementare, în rândul agricultorilor, etc), sondajele s-au realizat online, un link cu chestionarul fiind postat pe câteva pagini de facebook și trimis pe mail sau sms unor oameni selectați aleator.

Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, Eugen Galitu și Călin Roșu.

Cercetarea a fost finanțată de Comitetul Național al Românilor-Americani Republicani din Statele Unite ale Americii (www.romanian.gop).