Pentru creștinii romano catolici, evanghelici sau protestanți ziua Paștelui în acest an va fi sărbătorită duminică, 1 aprilie.Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, este de fapt sărbătoarea care a întemeiat nașterea creștinismului. Fără Moartea și Învierea lui Iisus Hristos nu ar fi existat credință în Puterea Miraculoasă pe care o are Dumnezeu. Numeroasele etnii care trăiesc sau au trăit în Banat de-a lungul timpului şi-au lăsat amprenta asupra tradiţiilor locale, fie că este vorba despre obiceiuri religioase sau nu. Astfel că referindu-ne la zona Banatului, obiceiurile de Paşte sunt intercalate cu mai multe culturi şi fiecare a preluat de la cealaltă părţile care i-au plăcut mai mult.Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri atât la creștinii catolici cât și la creștinii ortodocși este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști. În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.Păstrează lumânarea de la Înviere. Există obiceiul ca fetele să păstreze în casa lumânarea aprinsă în noaptea de Înviere. Lumânarea respectivă este apoi aprinsă pentru câteva momente, atunci când are loc un eveniment fericit.Udatul fetelor de la maghiari şi germani. Una dintre cele mai interesante tradiţii este stropitul cu parfum a fetelor, în a doua zi de Paşte. Obiceiul este preluat de la maghiari şi germani. În Transilvania şi Banat, stropitul s-a practicat în familiile nobiliare până la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar apoi s-a păstrat obiceiul în rândul oamenilor simpli.
Carasanul
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.