Academia de palme și Urecheat
La porțile unui liceu tehnologic(Clisura Dunarii,Moldova Noua) unde știința se împletește cu răbdarea, iar răbdarea cu catalogul, există o profesoară de „pedagogie aplicată” în variantă… aplicată pe urechi. Doamna în cauză, cunoscută pentru „tehnica specială” de a preda limba sârbă, crede că materia nu intră în cap fără un dram de zguduitură fizică — eventual cu garanția suplimentară că „soțul e polițist”, adică ceva între paznicul de la catedră și armă secretă de intimidare.
La „Ceaunul de Aur” — eveniment cultural, nu competiție de dueluri — dansatorii au evoluat pe scenă. Dar, cum în unele povești apar balauri, aici a apărut „Doamna Disciplină” care, în loc să aplaude, a ales metoda clasică: tragere de urechi și un pocnet scurt, în văzul spectatorilor. Educație scenică, cum s-ar spune…
Interesant este că, de fiecare dată când părinții îndrăznesc să se plângă, povestea se repetă: „Copiii mint. Părinții mint. Doamna nu minte niciodată!” Ce frumos ar fi să existe și un premiu pentru „auto-evaluare perfectă”!
Și totuși, întrebarea rămâne: dacă în public se practică „lecția cu palma”, cum arată lecțiile în spatele ușilor închise, cu cei mai mici, care nu știu încă să spună ce li se întâmplă?
Morala?
Educația se face cu mintea, nu cu pumnul. Respectul se câștigă, nu se strigă. Școala este pentru viitor, nu pentru frică. Și poate, doar poate, părinții nu ar trebui să doarmă, iar instituțiile nu ar trebui să închidă ochii — altfel, „Academia de Palme” va continua să producă absolvenți… de frică, nu de carte.
ACEST MATERIAL ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.