”Ucraina, dezinformare și demistificare” proiect al Societății Academice din România (SAR)

Hackerii sunt participanți importanți în războaiele moderne și pot comite și crime de război. Această concluzie aparține Comitetului Internațional al Crucii Roșii Internaționale (CICR), într-un articol publicat pe blogul revistei European Journal of International Law și intitulat „Opt reguli pentru hackerii civili în timp de război și patru obligații pentru state de a-i descuraja”.

Cunoscută, îndeosebi, pentru implicarea în cauze umanitare (cum ar fi sprijinul victimelor conflictelor armate ori ale dezastrelor naturale), Crucea Roșie are, în același timp, și un rol mai puțin cunoscut – cel de dezvoltare și interpretare a dreptului umanitar internațional, se arată într-o analiză a Platformei Meduza, care a preluat  analiza CICR.

Exemplele de hackeri civili care operează în contextul conflictelor armate sunt diverse, dar contextul analizei e dat de războiul din Ucraina. ”În special în conflictul armat internațional dintre Rusia și Ucraina, unele grupuri se prezintă ca o „comunitate IT mondială” cu misiunea, în cuvintele lor, de a „ajuta Ucraina să câștige prin paralizarea economiilor agresoare, blocarea serviciilor financiare, de infrastructură și guvernamentale vitale și obosirea marilor contribuabili”. În contrapondere, alți hackeri au raportat că „au cerut și au efectuat atacuri perturbatoare – deși temporare – asupra site-urilor spitalelor atât din Ucraina, cât și din țările aliate”, printre multe alte operațiuni. Cu multe grupuri active în acest domeniu, iar unele dintre ele având mii de hackeri în canalele lor de coordonare și oferind instrumente automate membrilor lor, implicarea civilă în operațiunile digitale în timpul conflictelor armate a atins proporții fără precedent”, arată autorii de la Crucea Roșie.

Aceasta nu este prima dată când hackerii civili operează în contextul unui conflict armat și, probabil, nu ultima, susțin aceștia, în preambulul prezentării celor 8 reguli internaționale bazate pe dreptul umanitar pe care toți hackerii care desfășoară operațiuni în contextul unui conflict armat trebuie să le respecte, dar și responsabilitatea statelor.

Cele 8 reguli pe care trebuie să le respecte hackerii pentru a nu fi urmăriți penal și/sau pentru a nu deveni ținte legitime, precum și cele 4 responsabilități ale statelor, pe România Curată.

În Rusia, numărul persoanelor condamnate în temeiul articolului privind trădarea de stat a crescut de patru ori, iar numărul celor condamnate în temeiul articolului privind divulgarea secretelor de stat a crescut cu un sfert, se arată într-o analiză publicată în fluxul informațional legat de războiul din Ucraina, realizat de platforma Meduza. Încadrarea la ”trădare de stat” ori la ”divulgarea secretelor de stat” reprezintă, de fapt, pretexte (la fel ca alte tipuri de acuzații) pentru a-i trimite la închisoare pe opozanții și criticii regimului Putin.

Cea mai cunoscută persoană care a fost condamnată, la începutul acestui an, la 25 de ani de închisoare pentru ”trădare” este activistul și jurnalistul Vladimir Kara-Murza, care a supraviețuit de două ori otrăvirilor pe care le-a pus pe seama autorităților ruse. Kara-Murza a mai fost acuzat și de participare la activitățile unei ”organizații indezirabile” (lege adoptată de Rusia, în 2015, pentru a bloca activitățile organizațiilor nonprofit neguvernamentale) și ”difuzare de afirmații false”. Potrivit avocaților proprii, Kara-Murza a fost condamnat, de fapt, pentru criticile sale publice la adresa invaziei Rusiei în Ucraina, făcute în cadrul unor evenimente desfășurate la Lisabona, Helsinki și Washington.

Tot pentru ”trădare” a fost condamnat, la doi ani de închisoare, un cetățean rus pentru postări critice la adresa războiului pe rețelele de socializare. Fiica lui, care a desenat o schiță anti-război la școală, a fost trimisă la orfelinat. Reporterul The Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care are cetățenie americană, a fost arestat și va fi judecat sub acuzația de spionaj.

Aceste cazuri, care au fost mediatizate pe larg în presa internațională, reprezintă, însă, doar o parte a modului în care Kremlinul încearcă să reducă la tăcere vocile critice, prin trimiterea lor la închisoare sub acuzații care sună impunător: ”trădare de stat”, ”spionaj”, ”participarea la activitățile unor organizații indezirabile”, ”divulgarea de secrete de stat”, ”difuzare de afirmații false”. Mai mult, aici.

Propaganda Moscovei exploatează deja și va continua să exploateze în comunicare atacurile Hamas din Israel, arată o primă analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Linia principală a comunicării Kremlinului este cea potrivit căreia Statele Unite ale Americii și statele europene au neglijat conflictele din Orientul Mijlociu în favoarea sprijinirii Ucrainei. De asemenea, persoane proeminente în promovarea discursului oficial al Rusiei au transmis mesaje potrivit cărora comunitatea internațională va înceta să mai acorde atenție Ucrainei ori că aceasta va fi mult diminuată, mutându-și atenția asupra evenimentelor din Israel și Fâșia Gaza

Într-o postare pe X (fostă Twitter), vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte al țării (coordonat, în fapt, tot de Putin), Dmitri Medvedev, a susținut că SUA și aliații săi ar fi trebuit să fie „ocupați” cu „reglementarea palestiniano-israeliană”, mai degrabă decât să „interfereze” cu Rusia și să ofere Ucrainei ajutor militar.

”Ciocnirile dintre Hamas și Israel la aniversarea a 50 de ani de la războiul de Yom Kippur vin ca o evoluție așteptată. Cu asta ar trebui să fie ocupați Washingtonul și aliații săi. Conflictul dintre Israel și Palestina durează de zeci de ani, SUA fiind jucătorul cheie în el. Dar, în loc să lucreze în mod activ la soluționarea situației din așezările palestino-israeliene, acești idioți au interferat cu noi și le oferă neo-naziștilor ajutor pe scară largă, punând cele două popoare (rus și ucrainean – n.r.) strâns înrudite unul împotriva celuilalt. Ce poate opri obsesia maniacală a Americii de a incita conflicte pe toată planeta? Se pare că nimic mai puțin decât un război civil pe teritoriul SUA”, a scris fostul președinte al Rusiei pe X.

Potrivit ISW, aceste narațiuni ale Kremlinului vizează atât publicul occidental, cât și cel din Ucraina, respectiv Rusia. Astfel, încearcă să genereze breșe în susținerea militară a Occidentului pentru Ucraina, să demoralizeze societatea ucraineană (pe ideea că Ucraina va pierde sprijinul internațional) și să o mobilizeze pe cea rusească (conform narativei că sprijinul pentru Ucraina va înceta ori măcar se va diminua major).

Mai mult despre cum se folosește Rusia de războiul din Israel, pe România Curată.

”Dacă oamenii au susținut crimele lui Hitler în euforie, atunci și ei sunt complici. Aceasta este o responsabilitate care trebuie să fie împărtășită de toți. Hitler singur nu ar fi putut comite atâtea crime – avea nevoie de sprijinul publicului. Cei care au aclamat bombardarea orașelor ucrainene, femeile și copiii, cei care au sprijinit propaganda sunt, de asemenea, criminali. Pentru mine, ei sunt indivizi decăzuți din punct de vedere moral”, susține filosoful german născut în URSS Andreas Buller, într-un interviu acordat jurnalistului Alexei Slavin, de la revista Kholod (Rece – n.r.).

Andreas Buller a publicat recent cartea ”Morality and Language of Totalitarianism: Moral Basics of Putinism”. Autorul compară trei sisteme totalitare, național-socialismul lui Hitler, bolșevismul și putinismul, și găsește multe lucruri în comun între ele. Dar ce anume? Și putem vorbi măcar de moralitate în cazul lui Hitler și al lui Putin?

”În Rusia, propaganda totală distruge o persoană ca personalitate. Sprijinul și încrederea în Putin, susținerea războiului și răspândirea știrilor false împiedică o persoană să își formeze o poziție echilibrată. Cu cât populația este mai săracă, cu atât este mai ușor să o manipulezi din punct de vedere intelectual”, susține Buller, care refuză să-i derobeze total de responsabilitate pe rușii care  tac când femeile și copiii sunt uciși sub bombardamente în orașele ucrainene.

Interviul integral pe România Curată.

Nu e loc de îndoială: Rusia se pregătește de război pe termen lung. Aproximativ 40% din bugetul pe care Rusia l-a anunțat pentru anul viitor va fi direcționat pentru cheltuielile militare (de la injecții în industria de apărare până la susținerea fronturilor din Ucraina) și cele ale multiplelor servicii de securitate. Echivalentul în euro al acestor cheltuieli se cifrează la peste 132 de miliarde de euro (la cursul de schimb din ziua editării prezentului articol), se arată într-o analiză amplă a redacției revistei Meduza.

Cheltuielile pentru educație și sănătate par, nominal, neschimbate, dar în realitate vor fi mult mai mici din cauza inflației. Capitolele la care cheltuielile sociale cresc sunt legate tot de războiul din Ucraina – asistența văduvelor și urmașilor soldaților morți în Ucraina ori cele privitoare la administrarea teritoriilor anexate.

Pentru susținerea unui asemenea buget, finanțiștii Guvernului lui Putin anticipează o creștere economică, pariind (riscant) pe o creștere a prețului petrolului la nivel global și pe creșterea (nesustenabilă pe termen mediu și lung) a impozitelor și taxelor din industria de apărare, arată experții consultați de platforma Meduza.

Guvernul rus a trimis Dumei de Stat un proiect de buget pentru următorii trei ani. Documentul e clar: țara se pregătește pentru un război prelungit. Pentru prima dată în istoria Rusiei moderne, cheltuielile în scopuri militare vor depăși cheltuielile pentru politica socială. Greutățile bugetului militar vor cădea pe umerii cetățenilor și întreprinderilor. Guvernul va băga sub cuțit unele cheltuieli civile și intenționează să umple bugetul cu taxe unice asupra întreprinderilor, precum și datorită inflației în creștere și a slăbirii rublei, care crește nominal veniturile la trezorerie.

Analiza detaliată a modului în care Rusia se pregătește să amplifice cheltuielile de război, pe România Curată.

Angajamentul pentru sursele de dezinformare rusești, chineze și iraniene au crescut cu 70% pe X (noul nume al Twitter), după ce Elon Musk a luat decizia, în luna aprilie, de a elimina etichetele de avertizare de pe conturile de pe platformă administrate de stat, se arată în cel mai recent raport NewsGuard, dat publicității în această săptămână. Pentru decizia lui Musk din aprilie, redactorul șef al Russia Today i-a mulțumit ”din inimă” încă din momentul luării ei.

Contul în limba engleză RT (noua denumire a Russia Today) din Rusia a câștigat cel mai mare angajament după ce utilizatorii X (Twitter) nu au mai avut acces la informația că publicația este operată de guvernul președintelui țării, Vladimir Putin. Aproape că și-a dublat angajamentul, la 2,5 milioane de aprecieri și repostări de la 1,3 milioane, după eliminarea avertismentului. În urma schimbării politicii X, TASS (agenția de presă guvernamentală) din Rusia și-a crescut angajamentul cu 63%, PressTV din Iran cu 97% și Global Times din China cu 26%, se arată în raportul NewsGuard.

Până pe 20 aprilie 2023, utilizatorii de peTwitter (devenit acum X) erau notificați asupra controlului guvernamental și al lipsei independenței editoriale a unor conturi precum Russia Today (RT), TASS, China Daily, Global Times ori PressTV, prin etichete cu mențiunea ”afiliat statului”. De pe 21 aprilie, proprietarul X, Elon Musk, a eliminat de pe platformă etichetele care indică ce conturi sunt administrate de stat.

Mai multe despre decizia lui Elon Musk care a crescut considerabil impactul propagandei rusești în limba engleză, pe România Curată.

Armata rusă a ucis peste 500 de copii în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă în februarie 2022, spun procurorii ucraineni, conform Politico. Articolul prezintă documentarul „Bullet holes” (Găuri de gloanțe – n.r.), realizat de jurnaliștii de la Kyiv Independent, care au investigat moartea a trei copii uciși de trupele ruse în Ucraina: Kateryna Vinarska, în vârstă de 10 ani; Vladyslav Mahdyk, în vârstă de 12 ani; și Mykhailo Ustianivsky, în vârstă de 15 ani.

Toți trei au fost împușcați mortal de ruși de la mică distanță, potrivit reporterilor Kyiv Independent. Ucigașii lor rămân nepedepsiți, iar familiile copiilor sunt devastate și vor dreptate.

Și laureata Premiului Nobel pentru Pace Oleksandra Matviichuk susține că Rusia folosește în mod deliberat teroarea împotriva civililor pentru a sparge rezistența Ucrainei. ”Aceste crime sunt comise în toate regiunile și continuă. Suntem gata să dovedim acest lucru în instanță. Pentru că este timpul să rupem cercul impunității și cruzimii care a devenit parte a culturii ruse”, a declarat Matviichuk în documentarul realizat de Kyiv Independent.

Rusia a negat în mod repetat că a comis crime de război în Ucraina și chiar a acuzat Kievul că și-a ucis propriul popor, susținând că a invadat Ucraina doar pentru a preveni genocidul, afirmații care i-au scandalizat pe oficialii ucraineni. „Poate un stat să folosească acuzațiile false de genocid ca pretext pentru a distruge orașe, a bombarda civili și a deporta copiii din casele lor? Când Convenția privind genocidul este abuzată atât de cinic, este această instanță neputincioasă? Răspunsul la aceste întrebări trebuie să fie nu”, a declarat reprezentantul Ucrainei, Anton Korynevych, în timpul recentelor audieri la Curtea Mondială de la Haga, unde Kievul a dat în judecată Moscova pentru abuz de Convenția privind genocidul.

Documentarul realizat de jurnaliștii ucraineni, poziția Comisiei de anchetă a ONU legată de acuzații și alte detalii, pe România Curată.

”Acum există o luptă pentru viitor. Există o luptă pentru ceea ce va fi. Există o bătălie pentru cum va fi societatea. Cine va câștiga – junta sau cetățenii liberi?”, s-a întreabat, retoric, Dmitri Muratov, redactorul ziarului Novaia Gazeta, laureat al Premiului Nobel, în discursul despre războiul din Ucraina și situația din Rusia, ținut la Global Media Forum.

”Programul juntei a fost formulat, probabil, de cel mai popular șef al unei companii militare private, miliardar, supermanager Evgheni Prigojin. Permiteți-mi să vă reamintesc programul său, el l-a subliniat: „Nu mai construiți poduri și teatre. Toată Rusia ar trebui să lucreze în fabrici de apărare. Pentru o vreme, Rusia ar trebui să devină Coreea de Nord. Copiii elitei ar trebui să se întoarcă din străinătate în Rusia. Efectuați o mobilizare generală. Închideți granițele.”, a subliniat Muratov.

Laureatul Nobel arată, însă, că noua generație nu e dispusă să urmeze un asemenea apel. ”Noua generație, născută sub Gorbaciov și puțin mai mult, nu este gata să se sacrifice. Această generație construiește viitorul, în timp ce autoritățile din Rusia încearcă să îmbunătățească trecutul. Aceasta este o generație unică uimitoare, aceștia sunt profesioniști, aceștia sunt oameni cu empatie ridicată. Mulți dintre ei și-au părăsit patria, mulți pentru totdeauna. Probabil știm cine a plecat pentru totdeauna. Acești oameni își iau animalele de companie cu ei. A existat o creștere de 26 de ori a numărului de cipuri pentru animale de companie, deoarece oamenii pleacă definitiv. Între 700.000 și un milion de tineri au părăsit Rusia. Nu vor să ucidă. Și nu vor să fie uciși”, a punctat Dimitri Muratov.

Discursul, pe larg, aici. Merită citit!